Auzisem despre bucătăria peruană cu mult înainte de a ajunge acolo. Este una dintre acele bucătării despre care auzi, precum cea thai sau mexicană și spre deosebire de cea estoniană, de exemplu. Chiar, cine a auzit vreodată de bucătăria estoniană?!
Dar să revenim la oile, lamele și alpacalele noastre. Pentru că Peru este plin de ele! Iar alpaca este o carne foarte consumată acolo, pe care nu o găsești în prea multe alte părți. Nici porcușorul de guineea nu este foarte popular în restul Globului, dar dacă tot ești acolo, de ce să nu le încerci?
Bucătăria peruană este mult bazată pe pește în zonele de coastă și regiunea amazoniană, iar în rest carnea își face loc în meniu. Dar printre toate acestea, quinoua se strecoară cu dârzenie, iar cele 3000-4000 (nu se pot pune de acord asupra numărului exact) de specii de cartofi și cele peste 100 de sortimente de porumb completează și ele mesele peruanului obișnuit, indiferent de populația din care face parte. Și dacă tot am amintit de pești, ceviche-ul este ceva absolut necesar de încercat pe coaste, pentru că de acolo vine. Acest fel de pește crud marinat în zeamă de citrice se regăsește și mai la munte, dar făcut numai din păstrăv.
Printre felurile cu care poate că s-au întâlnit și conquistadorii când au trecut Anzii, alți venetici și-au lăsat amprenta: asiaticii. Așa că vei găsi multe localuri, mai răsărite sau mai bombe, care servesc chifa, un fel de mâncare chinezească adaptată la specificul local.
Capitolul fructe este unul interesant. Cu o varietate mare de specii, cu avocado cât o minge de handbal și papaya imenși, totuși nu sunt prea gustoase sau dulci. Așa că obiceiul local este de a pune zahăr în toate sucurile naturale care sunt, de fapt, niște smoothie-uri, pentru că nu sunt obținute prin presare, ci prin blendarea lor cu apă.
Dacă tot sunt la capitolul băuturi, atunci este obligatoriu să amintesc despre Pisco Sour, cocktail-ul național, făcut cu tăria pisco, un distilat de struguri. La acesta apar și variațiunile cu suc de fructul pasiunii sau cu pulbere de frunze de coca. Au ceva vin local și bere, evident, dar nu sunt remarcabile.
Peru nu este o țară a patiseriei și cofetăriei, deci nu vă duceți cu speranțe în acest sens. Iar pâinea nu este prea întâlnită, mâncărurile fiind în general servite cu cartofi și orez.
Dar vă las să descoperiți totul despre experiența mea culinară din Peru în video-ul de mai jos.
Mai multe despre Peru, aici.
