M-am întors de curând din Filipine, o destinație cu rezonanțe exotice și prețuri foarte bune. Mai multe despre părerile mele cu privire la această țară, într-o postare viitoare. Până atunci, asta trebuie să știi înainte de a ajunge acolo.
1.Viza
Nu avem nevoie de viză și nici la vamă nu ne-a întrebat mai nimic. Pe mine nu m-a întrebat nimic, însă pe alții din grup, i-a întrebat unde stau și a fost suficient să zică numele hotelului din prima seară, care pentru noi a fost unul din Manila, de lângă aeroport, pentru că a doua zi dimineață plecam imediat mai departe.
2.Banii
Se folosesc pesos și, surprinzător, cel mai bun curs a fost în aeroportul din Manila. Apoi, în toate destinațiile turistice sunt case de schimb particulare, dar și bănci, unde cursul este ceva mai bun. La bancă, însă, durează o eternitate, trebui să îți facă tot felul de hârtii și îmbătrânești la ghișeu. Bancomatele percep o taxă, nu știu exact cât, că eu personal nu am scos. Se poate, însă, plăti cu cardul în foarte multe locuri, cam ca la noi. Practic doar la piață și în micile magazine de suveniruri sau la street food nu poți plăti cu cardul.
Iar prețurile sunt destul de mici în general.
3.Internetul
Tot din aeroport se iau și cartelele de telefon și net. Procedura este simplă, ți-o instalează ei. Eu am plătit vreo 35 dolari pentru o lună de net nelimitat și 93 minute incluse. Viteza internetului, însă, e și nu prea. La fel și cea de wifi de la hotel. Am fost în hoteluri în care mergea mai bine, altele în care preferam să îmi dau hotspot de pe telefon ca să meargă cât de cât. Oricum, Filipine este renumită pentru netul prost, de aia nici nu sunt așa mulți nomazi digitali aici.
4.Mâncarea
Pentru mine a fost ceva rău. Totul dulce. Și nimic extrem de gustos. Dulciurile sunt ceva mai ok pentru că sunt dulci. :) Este singurul loc din lume unde după ce am tot încercat să mănânc local, am sfârșit prin a căuta McDonalds-ul și mâncare occidentală.
5.Limba
În Filipine sunt 187 de dialecte, din care doar 9 sunt recunoscute oficial. Așa că engleza este limbă oficială aici și cam toată lumea, de la țară sau de la oraș, de pe stradă sau din sistemul de turism, vorbește o engleză aproximativă. Cel mai important, însă, este că te poți înțelege cu ei.
6.Transportul
Fiind într-o excursie organizată (eu am fost cu Hai Hui Prin Lume), tot transportul l-am avut organizat, dar ce vă pot spune este că fiind o țară insulară, cel mai mult se merge între destinații cu avionul. Și feribotul, evident. Drumurile pe insule sunt destul de bune, dar se conduce destul de haotic. În orașe și pe destinațiile scurte, tuk-tuk-urile sunt de bază. Și fiecare regiune are propriul model de tuk-tuk.
7.Securitatea
Vă spun sincer că nu m-am interesat deloc cât este de sigură această țară. Vă voi spune doar cum m-am simțit eu: și anume deloc în nesiguranță. Te plimbi prin ceea ce poate părea mahala (de fapt așa arată cam tot pe acolo) și oamenii sunt pașnici, chiar dacă locul arată dubios tare.
