Hai că parcă mi-am făcut un obicei din a vă da câte o rețetă pe săptămână. Ceea ce sper că nu este prea enervant pentru cititorii ne-dornici de gătit. Pentru ei, promit să revin într-o zi cu poze cu mine goală. :) Acum revin, însă, cu o rețetă rapidă și ușoară, cum altfel?!, de supă de conopidă.
Bogăția asta din piață mă încântă în fiecare toamnă și conopidele care își ițesc inflorescențele de pe tarabe sunt tare simpatice. Nu pot să spun că este leguma mea preferată (cum e cazul sparanghelului), dar sunt variante de gătit și murat în care chiar îmi place. Iar o supă de conopidă când temperaturile o iau în jos e chiar bine-venită. Așa că zilele trecute am făcut această rețetă și m-am gândit să o împărtășesc cu voi.
Supă de conopidă
INGREDIENTE:
- 1 lingură ulei de măsline
- 1 rădăcină de țelină mică
- 1 conopidă medie
- 2 căței usturoi
- 5 căni supă de pui
- 1 bucată parmezan
- 1/2 cană smântână dulce
PREPARARE:
Uleiul se încinge și arunci în el țelina curățată și tăiată cubulețe (sau cubuloaie, dacă nu ai chef să stai să tai – oricum ajunge totul în blender) și conopida desfăcută în buchețele. Se trag legumele câteva minute în ulei și se adaugă usturoiul zdrobit. Se toarnă supa fierbinte și parmezanul fâșii. Se lasă totul la fiert vreo 30 de minute, până s-au înmuiat bine legumele și se dă prin blender. Se adaugă smântâna dulce și se asezonează dacă mai e nevoie. Țineți cont că și supa are sare și parmezanul, deci gustați înainte să mai adăugați altceva. Se mai lasă 2-3 minute pe foc și gata.
DECOR:
Am prăjit niște bacon (pancetta, șuncă, ce vreți voi) până a devenit crocantă și am făcut-o bucăți. În rețeta originală, supa se garnisea cu ulei de trufe, dar cum nu aveam așa ceva în casă, am mers pe varianta unei sări cu trufe (așa ceva aveam!), pe care am presărat-o peste. Dar merge foarte bine și cu câteva picături de ulei de măsline extravirgin de calitate.
PONTURI:
- Cum mă știți econoamă cu mâncarea, dar din rațiuni etice, nu financiare, nu am aruncat decât frunzele exterioare de la baza conopidei, cele care erau cam avariate, în rest am folosit tot, și frunzele interioare și cotorul.
- Eu am mereu în congelator supă de legume, de pui și de pește. Cum ai niște oase de ceva animal, aruncă-le într-o oală cu apă, sare și niște legume (chiar coji de legume bine spălate, cum ar fi cojile de la morcovi, țelină, păstârnac, etc) și fă o supă de legume pe care o pui apoi în pungi la congelator și când ai nevoie, numai o scoți și o pui la dezghețat direct pe aragaz.
- După cum vă ziceam și cu alte ocazii, păstrez cotoarele de la parmezan și le folosesc la nevoie. Acum, în supă, pe lângă fâșiile de parmezan puse, am adăugat și un cotor, pe care la final l-am scos, mult topit, lăsându-și acolo toată aroma.
