Fix acum un an scriam despre ediția trecută a Art Safari care se desfășura în parcarea Ciclop, cea mai inspirată locație din cei trei ani ai expoziției. Anul acesta este în Palatul Dacia-România, o construcție istorică de pe Lipscani, vizavi de BNR, ce urmează să fie un alt muzeu, mai precis Pinacoteca București. Clădirea este superbă, spectaculoasă, o operă de artă în sine. Dar parcă mi s-a părut mai cool parcarea de anul trecut.
Deși am vrut să ajung încă de la avantpremieră, traficul nu a ținut cu mine atunci, așa că am reușit să-mi mai fac timp abia aseară. Poate cumva norocoasă alegerea pentru că mi-am început periplul prin galerii cu un tablou rar scos în fața publicului, Fetița cu fundă roz a lui Tonitza, ce aparține colecție BCR și a fost adus la Art Safari ieri și va sta până duminică, la închidere. Nu mă omor eu după Tonitza, dar fetița asta chiar are o privire pătrunzătoare.
Azi expoziția e deschisă până la miezul nopții. Și dacă nu ajungeți azi, mai e o șansă și mânie. Și cam atât. Dar dacă ajungeți, ideea e în felul următor: la etajul doi sunt muzeele și colecțiile private (mai exact 16 muzee din țară și 21 colecții private, din care 5 nu au fost niciodată prezentate public), iar la etajul unu sunt galeriile de artă (adică vreo 60 de galerii din țară și străinătate).
Ca de fiecare dată, m-am plimbat, am admirat și am fotografiat câteva piese care mi-au atras atenția. Printre ele, o sculptură semnată de prietenul Dali, de la casa de licitații online Lavacow, puiuțul Art Mark, organizatorul expoziției. Am observat un perete de tablouri de Petru Botezatu care așa încărcate și frizând kitchul mi s-au părut foarte cool. Am văzut niște umbre superb realizate de Ion Dumitriu. Am descoperit un duo interesant de tablou și tapiserie, Adam și Eva, al căror autor nu l-am reținut (pozam etichetele, tocmai pentru a ști apoi ce și cum, doar că, surpriză, când am ajuns acasă, pe etichetă nu era și numele autorului), deci dacă ajungeți zilele astea pe acolo, poate îmi faceți și mie un serviciu și îmi spuneți cine este artistul. Și la fel în cazul nudurilor făcute în negativ, o tehnică foarte interesantă pe care, recunosc, nu am mai văzut-o în forma asta niciodată.
Dar astea sunt doar câteva din piesele expuse și pentru din ăștia ca mine care simt din când în când nevoia să se hrănească și cu un pic de artă, e un loc minunat. De fapt, luna mai e minunată din acest punct de vedere, pentru că mai vin și alte manifestări. Dar toate la timpul lor. Până atunci, mai aveți două zile de Art Safari!