După cum ziceam, este o perioadă cu multe manifestări artistice. Vineri seară s-a deschis și Romanian Design Week, care ține până pe 24 mai. Și în perioada asta, până pe 29 mai este și expoziția de fotografie World Press Photo, unde am ajuns și eu duminică.
Romanian Design Week
Este cel de-al treilea an când cei de la The Institute organizează această manifestare de design autohton. Am fost în fiecare an și voi mai merge și atunci când nu voi mai fi în presă, pentru că îmi place să văd creativitatea în forma ei pură. Uneori sunt invidioasă că nu am atâta imaginație, că nu mi-am cultivat mai mult latura artistică, așa că mă hrănesc cu imaginile frumoase produse de alții.
În fiecare an organizatorii găsesc spații interesante pentru a reuni expozanții, dar cel de anul acesta este absolut minunat. Recent deschis, Hanul Gabroveni, de la intrarea pe Lipscani, este o clădire veche, renovată superb pentru a deveni spațiu expozițional. Și îmi place că încet-încet Centrul Vechi nu mai este doar o adunătură de crâșme, ci începe să prindă contur ca o zonă multidisciplinară și de referință a orașului.
Dispusă în mai multe încăperi, pe diferite nivele, expziția reunește design de produs, design vestimentar, grafică publicitară și de carte, arhitectură și o expoziție invitată de fotografie. De fapt, în această perioadă există în tot orașul diverse activități și expoziții colaterale. Programul întregii manifestări îl găsiți aici. Eu, însă, am fost atrasă în mod special de secțiunea de design de obiect, de unde am și surprins câteva imagini. Pentru restul, vă invit să mergeți să le vedeți cu ochii voștri.
World Press Photo
Cred că este al treilea an când vizitez expoziția de fotografie de presă. Imaginile sunt impresionante. Unele sunt duioase, altele sunt macabre, dar majoritatea îți rămân întipărite pe retină. Am ales să nu fac poze pentru prezentare acelor imagini cutremurătoare, ci să vă arăt două fotografii extrem de grafice și frumoase. Pe restul chiar merită să le vedeți singuri.
Să te plimbi prin domurile din Piața Universității, în liniște și lăsându-te absorbit de fotografii și explicațiile lor poate fi o experiență aproape meditativă, care te pune pe gânduri și este imposibil să nu te atingă la un nivel sau altul. Am fost la expoziție cu mama, iar când am plecat de acolo am simțit amândouă nevoia unei plimbări tăcute. Cuvintele și comentariile erau de prisos.