chestii-trestii

EGOISM TURISTIC

Sunt o egoistă prin definiţie. Dar de asta cred că v-aţi prins deja. Bine, o egoistă inimoasă. Dar tot o egoistă hedonistă rămân. Iar chestia asta se răsfrânge şi asupra activităţilor pe care îmi place să le întreprind. Asta înseamnă că sunt o turistă egoistă. Nu îmi place să împart bucuria descoperirii unor locuri fabuloase cu alte sute de mici trepăduşi puşi pe bifat cât mai multe monumente de pe lista must-see-urilor de vacanţă. Vreau să văd chestii la care nu se duce tot omul. Să simt locurile în care ajung, nu să mă înghesui cu grupurile frumos aliniate de japonezi mici şi lipiţi de camerele lor de fotografiat ultraperformante. O senzaţie din asta oribilă am simţit-o când am fost ultima oară la Paris. Eram într-o vacanţă de relaxare. Nu aveam de bifat monumentele emblematice ale Oraşului Luminilor. Voiam să îmi beau cafeaua şi să îmi mănânc croissant-ul în Mont Martre, să văd muzeul masoneriei şi să mă plimb prin boutique-urile ascunse pe străduţe pitoreşti. Dar am ajuns într-un Monte Martre sufocat de grupurile de turişti, în cafenele în care se auzeau toate limbile pământului mai puţin franceza acompaniată de acordurile La Vie En Rose. M-am simţit trădată de vacanţa pe care mi-o doream, mi-am simţit intimitatea violată de marea de oameni în care mă scufundam. Tot Parisul, însă, mi-a oferit şi turul neturistic pe care l-am făcut cu plăcere. Tocmai văzusem filmul Codul lui Davinci şi am pornit a doua zi într-un tur davincian care a bifat toate punctele traseului din film, de la pictura din Luvru până la Saint Sulpice şi tot aşa. La Monte Carlo am un loc al meu, un mic amfiteatru care mă încântă, iar în Tenerife ador plajele care nu sunt pentru turişti, pe care găseşti doar localnici şi bodegi cu prăjeli şi bere tenerifeză. În Egipt în doresc să vizitez monumentele faraonilor, dar nu în turul obişnuit care să includă micii arăbeţi care trag de tine să te dai cu cămila pe la piramide, ci însoţită de cunoscători ai locului care să îmi arate adevăratele comori antice. Şi lista poate continua. Pentru că aşa sunt eu: vreau chestii speciale în viaţa mea.

2 Comments

  • si eu am avut acelasi sentiment cind Raduleasca si Dani au facut „pictorialul” din Amsterdamul meu drag. „Mi-au” manelizat destinatia preferata”, mi-am spus imediat. De acum va deveni trendy pentru toti tzopirlanii sa mearga sa se scarpine in fatza vitrinelor acolo unde s-au pupat el cu femeia lui.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseste cookie-uri si continuarea sesiunii pe acest site implica acordul tau. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close