PEISAJE CITADINE

V-am mai povestit că mi-ar plăcea ca în fiecare dimineaţă când mă trezesc şi mă uit pe geam să văd marea, oceanul, o întindere de apă. Sau măcar o piscină! ;) Aşa ceva, mai greu în Bucureşti. Însă există o alternativă extrem de fiabilă deşi momentan încă imposibilă… Îmi place extrem de mult să văd peisajul urban de la înălţime, de pe o terasă cu vedere spre orizonturi îndepărtate. Copil crescut pe asfalt, sunt absolut încântată de imaginea pe care mi-o oferă acoperişurile, antenele şi străzile privite de sus. Cadoul meu de Paşti de anul ăsta au fost două astfel de privelişti. Când soarele se rostogolea încet spre asfinţit, am băut o cafea cu mult lapte pe o terasă deasupra Dorobanţilor, într-o companie plăcută. După care, când întunericul s-a lăsat peste Capitala paralizată în case de oamenii ghiftuiţi care zăceau cu burţile umflate şi privind spre mica cutie magică, eu m-am delectat cu imaginea luminilor citadine de pe terasa de la etajul 11 al unei clădiri din centrul Bucureştiului, respirând aerul poluat şi molcom de primăvară care mă încarcă de energie. Se anunţă o vară frumoasă. Ce noroc am că am astfel de prieteni dotaţi cu terase minunate măcar, dacă nu posed eu una!… Încă!