E frig şi vijelie. Se cere o căciuliţă! Evident, acest post putea fi scris şi în mijlocul verii pentru că primele două propoziţii sunt doar o metaforă. Azi vorbim despre căciuliţele de latex, fie ele simple, colorate, cu striaţii, cu arome sau substanţe încălzitoare, nu contează. Eu recunosc că sunt foarte paranoică în direcţia asta, dar deja ştiaţi că sunt un control freack.
Dar am observat însă o chestie care are caracter general, deşi, evident că fiecare categorie îşi are excepţiile ei. Generaţia mai tânără, apelează cu conştiinciozitate şi fără să strâmbe din nas la prezervativ, în timp ce generaţia încă activă sexual dar trecută de prima tinereţe, găseşte tot felul de motive pentru a nu le folosi. Linia dintre cele două generaţii e destul de vălurită şi e undeva prin zona celor care acum se află în decada 30-40 de ani. Mai spre începutul perioadei.
Acum, teoria mea e următoarea: noi ăştia mai tineri am primit sau ne-am făcut o oarecare educaţie sexuală; facilitatea de a cumpăra prezervative o aveam de mici, la orice oră şi de la orice chioşc, farmacie, fără să ne întrebe nimeni nimic; paranoia cu SIDA şi alte bts-uri era transmisă de toate canalele prin care ne făceam educaţia sexuală. Chestii pe care mulţi din cei care au în jur de 40 de ani nu le-au avut la momentul începerii vieţii lor sexuale, înainte de revoluţie sau la începutul anilor ’90. Şi aş mai adăuga una: poate e doar o credinţă stupidă şi nedocumentată din partea mea, dar am impresia că şi numărul mediu de parteneri a crescut simţitor în ultima vreme, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, indiferent de teribilismul pe care îl afişează bărbaţii vizavi de numărul partenerelor.
Aşadar, da, eu sunt pentru purtarea căciuliţelor. Mi se pare extrem de trendy. Aviz amatorilor! ;)
