Se ia una bucată Andra și se îmbracă frumos. Se cocoață pe tocuri de 12 și se trimite la bal. This is the life I love.
Cred că aș putea să trăiesc dintr-un bal în altul. Mă simt tare bine împopoțonată și ieșită în locuri elegante. Oricât de mult mi-ar plăcea și să lenevesc pe o plajă cu o nucă de cocos înfiptă cu un pai și niște rom aruncat prin ea, nu aș putea să îmi duc existența numai pe o insulă exotică. Tocmai pentru că am nevoie de eleganță, de sclipici. Iar luna trecută a fost cu sclipici. Bine, mai curând cu eleganță, că nu mi-am pus sclipiciul pe mine la Balul Vienez.
De câțiva ani se roagă de mine PR & Marketing Managerul de la JW Marriott să vin la Balul Vienez, dar în primul an singura rochie lungă pe care o aveam era una albă și nu se face, pentru că albul este pentru debutante, și m-am trezit prea din scurt ca să mai produc alta, iar în anii următori nu s-a legat din diverse motive. Anul ăsta s-a legat. Așa că mi-am pus rochia neagră de la Răzvan Ciobanu, încinsă în talie cu un cordon-bijuterie marca Maria Filipescu și m-am prezentat pe covorul roșu de la Palatul Parlamentului, acolo unde a avut loc deja trediționalul eveniment caritabil, Balul Vienez, organizat de hotelul JW Marriott.
Ajuns deja la cea de-a 12 a ediție, Balul Vienez by JW Marriott e recunoscut ca un eveniment de grație și grandoare ce urmărește definiția perfecțiunii, organizat sub auspiciile Primăriei Vienei şi ale Ambasadei Austriei la Bucureşti. În contrast cu tumultuoasa lume actuală, Balul Vienez e un privilegiu de noblețe și un ceremonial maiestuos ce ne aduce mai aproape de o artă de a trăi care de multe ori ne pare pierdută: o lume a splendorii și a manierelor elegante.
De la programul muzical la coreografie și de la ținutele de gală la meniul exclusivist, fiecare element transformă balul într-o sărbătoare a nobleții redescoperite. Participarea la eveniment este echivalentă unui voiaj al simțurilor într-o lume de strălucire a cărei scenă este magnifica Sală a Unirii din Palatul Parlamentului. Balul a beneficiat, ca în fiecare an, de distinsa prezență a Schönbrunn Festival Orchestra, sub bagheta compozitorului și dirijorului Guido Mancusi.
Dincolo de cuvintele frumoase din comunicat, experiența participării la un astfel de eveniment este una ce merită trăită. Muzica orchestrei umple sala, debutanții își fac apariția într-o defilare spectaculoasă, valsul îți pătrunde în toți porii și cadrilul de la miezul nopții este chiar amuzant. Povestea cu debutanții este o tradiție venită de la vechile baluri vieneze, acolo unde tinerii își făceau intrarea în societate la astfel de evenimente. Acum, spectacolul este oferit de școli de dans.
Scopul pe care Balul Vienez îl are este, dincolo de un eveniment exclusivist, unul caritabil. Astfel, fondurile strânse de la participanți și sponsori, ajung către United Way Romania și SOS Satele Copiilor.
Și pentru că 1) este un bal care se desfășoară pe parcursul mai multor ore, deci e nevoie și de mâncare; 2) vorbim de Marriott și chef Nicu Lică; 3) mâncarea e pasiunea mea, nu puteam să nu vă spun ceva și despre mâncare. Amuse bouche-ul a fost un mousse de păstrăv cu icre de știucă, ou de prepeliță și sos de muștar cu hrean. Starterul a fost o terină de ficat de gâscă, cu ruladă de gâscă, o chifteluță de cartof cu trufe și chutney de mere plus pară fiartă în vin. Terina de ficat am pescuit-o și din farfuria prietenei mele, care era ocupată cu organizarea, așa mult mi-a plăcut! Felul principal a constat în mușchi de vițel, un canneloni umplut cu obraz de vițel, sos de Marsala (ăsta e un vin, pentru cine a deschis televizorul mai târziu) și legume cu unt. Desertul a constat într-o prăjitură austriacă, Sacher, despre care recunosc ca nu m-a impresionat, și niște alte mini-prăjituri bune-bune.
Acestea fiind zise, Alles Walzer!
