CLAFOUTIS CU RUBARBĂ ȘI LIMONCELLO

Pentru mine rubarba este o chestie (nu o pot numi nici fructă, nici legumă, dar e o plantă) ciudățică. În sensul în care mă fascinează aspectul ei, culorile spectaculoase ale tulpinilor, dar pe de altă parte mă cam lasă rece pentru că nu are vreun gust anume. Altul decât cel acrișor. De aceea o să vedeți cam toate rețetele de prăjituri sau gemuri de rubarbă că sunt acompaniate de încă ceva, ceva ce dă aroma.

Dar pentru că am găsit în piață niște tije verde-ciclam care mi-au făcut cu ochiul și nu m-am putut abține, m-am gândit să le prepar cumva rapid pentru desertul de prânz. Așa am ajuns la ideea de clafoutis, acea prăjitură-omletă light care se face de regulă cu fructe de pădure. Însă aveam nevoie de arome, evident. Și atunci aromele au venit de la un limoncello de casă făcut la mama lui în Sicilia și vanilie. Și a ieșit asta:

Clafoutis cu rubarbă cu limoncello

INGREDIENTE

• Un snop de rubarbă (ochiometric, în funcție de cât este de mare tava în care vreți să o faceți)
• 100 ml limoncello
• 200 ml lapte
• 50 g zahăr brun
• 3 ouă
• 85 g făină
• 1/2 păstaie de vanilie
• 1 vârf de sare
• zahăr pudră (opțional)

PREPARARE

Tulpinile de rubarbă se curăță și se spală și se lasă într-o tavă întinsă în limoncello pentru 1-2 ore.

Se încinge cuptorul la 180 grade.

Se bat ouăle cu laptele, zahărul, făina, vanilia și sarea și se adaugă limoncello-ul în care a stat rubarba. Se toarnă în tavă și se dă vreo 5 minute la cuptor ca să se închege un pic. Se așază rubarba tijă lângă tijă deasupra și se dă înapoi la cuptor pentru aproximativ 30 de minute. Până prinde o culoare aurie.

Se poate servi caldă sau rece. Cu sau fără zahăr pudră presărat pe deasupra. Ba chiar se poate servi caldă, cu o cupă de înghețată (vanilie, căpșuni, fistic, etc) deasupra.