CINA DE IFTAR

Sâmbătă seara am avut parte de o experiență inedită. Mi se pare fascinant să explorezi culturi diferite, religii și obiceiuri, așa că de fiecare dată când am ocazia, spun prezent la o activitate care nu face parte din rutina mea. Fie că este vorba de o nuntă adventistă sau o procesiune buddhistă, toate mi se par la fel de important de descoperit. Și tot așa a fost și cina de iftar la care am participat sâmbătă.

Ce este, însă, cina de iftar? Este o cină între prieteni, așa cum se traduce aproximativ termenul. Dar mai ales este o masă ritualică din cultura musulmană. Anul acesta, ramadanul, luna de post a musulmanilor, a început pe 5 mai și ține până pe 4 iunie.

Când am aflat despre posibilitatea de a participa la o astfel de cină, am zis imediat prezent. Pe de o parte era o experiență inedită, iar pe de alta, era vorba de mâncare, de a descoperi feluri noi, turcești, gătite în casă. Cum să ratez eu o astfel de activitate?!

Ce este cina de iftar

Ramadanul este, după cum ziceam, luna de post a musulmanilor. Știam despre acest obicei, cel de a nu mânca și nu bea nimic de la răsărit la apus, vreme de o lună, dar nu știam prea multe detalii. Deși nu au prohibiție de la niciun aliment (evident, în afară de porc și alcool, care oricum nu intră niciodată în dieta lor), musulmanii se supun benevol privării de mâncare și apă pe parcursul zilei pentru a înțelege suferința, foamea și a aprecia binefacerea apei care nu este pur și simplu un dat.

Ultima masă este un fel de mic dejun timpuriu, pe la ora 4 dimineața, înainte de rugăciunea de la răsărit. Apoi, se adună în jurul mesei după apus, atunci când prima etapă este contemplarea mesei îmbelșugate pentru o vreme, astfel încât să poftească și să își continue suferința precum cei nevoiași care văd, dar nu își pot permite. Abia apoi urmează rugăciunea de început de masă (dua) și deschiderea festinului cu o curmală și niște apă răcoroasă.

Cina de iftar nu este o masă de unul singur sau în familia restrânsă în fața televizorului, ci este o masă mare, cu toată familia, prieteni, rude, vecini, cu cât mai mulți, cu atât mai bine. Azi istarul este la mine, mâine este la tine și tot așa. Masa este îmbelșugată, cu multe feluri de mâncare și partea cea mai interesantă mi se pare că femeile din familie pregătesc toată această mâncare fără a gusta. Pentru că mâncarea este gătită proaspăt în fiecare zi și trebuie să fie gata la lăsarea serii, deci exact în perioada de prohibiție. Gazda noastră a pregătit o grămadă de feluri dintre care un fel de musaca de carne cu cartofi și niște chiftele de linte cu bulgur, mercimekli kofte (cu a căror rețetă voi reveni după ce le voi testa și eu acasă), au fost preferatele mele.

Perioada ramadanului este de asemenea și o perioadă de fapte bune și donații, însă la ei zeciuiala este de 2,5% minimum. Oricum, donațiile și întra-ajutorarea se fac discret, nu ca la nunțile cu strigarea darului pentru că, așa cum e normal, gestul nu trebuie să fie unul de fală, ci de umilință.

Această inițiativă, de a deschide casele unor turci musulmani tradiționaliști pentru necunoscuți dornici de a le descoperi cultura, îi aparține Asociației pentru Dialog și Valori Universale care mai are și alte activități remarcabile în portofoliu.