Vara e pe sfârșit și inima mea este sfâșiată din acest motiv. Anul ăsta nu am ajuns în Grecia, dar am adus Grecia la mine acasă pentru că weekendul acesta, fără nicio legătură cu nimic în afară de vară :D , m-am îndeletnicit cu niște aperitive grecești ca să mai uit de supărare.
Am vrut să le dau un twist, să le fac mai „eu”, dar până la urmă m-am gândit că dacă tot o să vă povestesc și vouă despre aceste rețete rapide de aperitive văratice, atunci ar fi mai bine să mă rezum la ingrediente pe care le găsește oricine la piață. Bine, asta după ce cu o zi înainte făcusem un somon la tigaie, presărat cu boia iute și sare cu mango, pe care mi-am cumpărat-o din piața centrală din Barcelona. Dar na, nu știu cât de des găsești la magazinul din colț sare cu mango…
Dar să revenim la tzatziki-ul nostru care de data asta nu va fi. Nu că nu aș fi avut un mix de condimente (în principiu sare, usturoi uscat și mărar uscat) pentru tzatziki în cămară, ci pentru că am vrut să mă joc mai mult. Și de data asta m-am jucat cu kalamata. Multe măsline kalamata. Așa că vă las cu rețetele de mai jos și kali epithymia!
Pita
Este practic un aluat de pâine, care se lasă la dospit, dar pe care în loc să îl coci în cuptor, îl întinzi și îl pui pe plită direct. Lipiile sunt gata într-un minut și numai bune pentru aperitive grecești și nu doar atât.
Ingrediente:
- 1 cană apă caldă (nu clocotită)
- 2 lingurițe drojdie uscată
- 2,5 căni făină
- 2 lingurițe sare
- 1 lingură ulei
Preparare: Se dizolvă drojdia în apa caldă și se amestecă cu restul ingredientelor. Se frământă câteva minute în robot sau mai multe minute de mână. Se pune aluatul într-un bol acoperit cu folie alimentară și se lasă o oră la dospit. După ce a crescut, se desprind bucăți cam de mărimea unei bile de biliard și se întinde din fiecare o foaie groasă de 1-2 mm. Se pune pe tigaia încinsă sau direct pe plită (cine are), se întoarce după aproximativ jumătate de minut și gata.
Kalamata marinate
Sigur că poți mânca măslinele kalamata ca atare, dar de ce să nu le faci și mai bune? Eu m-am jucat din ochi cu ingredientele, deci nu o să vă dau gramaje fixe.
Am luat o mână de măsline peste care am turnat vreo 3 linguri de ulei de măsline (extravirgin, se subînțelege!), am stors jumătate de lămâie și am ras coaja de pe aceeași lămâie. Ca să îi dau și mai multă personalitate combinației, deși nu e tocmai grecesc, am tocat mărunt și niște ardei iute pe care l-am insinuat în poveste.
Bruschete cu salată grecească (oarecum)
Deși ai zice că o amărâtă de salată grecească este oricine în stare să facă, experiența mea prin restaurantele românești cam infirmă această supoziție. Salata grecească este simplă: roșii, castraveți, ceapă rosie, măsline (kalamata), o bucată de feta (adică un fel de telemea de capră, în niciun caz danish white-ul pe care mulți îl pun) și niște oregano uscat presărat deasupra. Plus dressingul.
Dar pentru că nu am vrut să fac o salată grecească, ci niște bruschete, iar m-am jucat cu ingredientele. Am folosit roșii, pe care le-am tăiat cubulețe, le-am amestecat cu ceapă roșie, niște capere, pentru un gust mai pronunțat și ulei de măsline. Am renunțat la castraveți și la măsline pentru că oricum aveam măsline în diverse forme pe masă. Deasupra am presărat telemea de capră și am folosit frunze proaspete de oregano din ghiveciul din geam.
Tapenade de kalamata
Tapenade-ul este o pastă de măsline răspândită în bazinul mediteraneean. În unele variante, mai italienești, să zicem, pe lângă măsline mai apar capere și/ sau anchois, dar eu am păstrat-o pe asta pură. Recunosc că mi-a trecut prin cap la un moment dat că dacă aș avea niște ulei de măsline infuzat cu portocală, parcă-parcă ar fi mers, dar nu am avut. Așa că am amestecat vreo 250 g de măsline kalamata fără sâmburi cu 3 linguri de ulei de măsline și o felie de pâine pentru o consistență mai cremoasă. Le-am zbătut bine în robot, până am obținut o pastă grunjoasă și am mai rezolvat unul dintre aceste aperitive grecești.
Brânză feta prăjită cu miere și susan
Nu sunt eu mare fan, ba chiar deloc, al mâncărurilor sărate ce au urme de dulce, dar chestia asta chiar îmi place. Este o rețetă care se zice că își are originile în Creta și care este foarte ușor de făcut. La ce miere de cimbru au în Creta, nici nu m-ar mira să fie adevărat!
Rețeta e simplă.
Se ia una bucată feta (telemea de capră, în cazul meu), se taie în felii consistente, cam de 2 cm fiecare și se învelește în două foi de plăcintă din alea subțiri. Pachetul astfel obținut se sigilează cu puțină apă. Se prăjește 30 de secunde în baie de ulei și se scoate la scurs pe un prosop de hârtie. Când se pune pe farfurie, se presară cu miere și semințe de susan. Eu am folosit susan negru pentru că asta aveam în casă așa mi s-a părut că arată mai bine.
Sper că v-am făcut poftă de gătit cu aceste șase aperitive grecești care se pregătesc imediat și sunt gustoase, dar și de efect. Deci numai bune de „gătit” când se anunță ceva musafiri.
[…] Pentru că ea, altfel, este mai pe grecește. Și cum am mai avut și altă dată bucurii la mâncarea grecească, am zis să […]