În ceea ce se pare că trebuie să îi dau dreptate prietenei mele care a zis că aia e ultima zi de vară, am ajuns la Florești, acolo unde avea loc Karpatia Horse Show. Alte acțiuni m-au împiedicat să ajung și în primele două zile ale evenimentului, dar pe ultima mi-a petrecut-o aproape integral pe domeniul Cantacuzino din Florești (peste DN1 de Băicoi, că pe ăsta sigur îl știe toată lumea).
Despre Karpatia Horse Show
Având în vedere că a fost pentru prima oară când am asistat la un concurs hipic, nu pot să mă declar mare cunoscătoare. Așa că o să vă dau câteva informații din comunicat.
Anul acesta a fost cea de-a treia ediție, care timp de trei zile a adunat ei bine nu, nu trei mii, ci opt mii de spectatori. Pe partea de competiție au fost Concurs Complet Internațional la categoriile trei stele, două stele și o stea, completat de Concursul Național de Atelaje cu doi cai și patru cai. Dar pe lângă acestea, atât manejul cât și întregul domeniu au găzduit multe alte activități. De la mini-parcul de aventură, la chioșcurile cu mâncare și zorzoane, zone de lounge și o expoziție de Morgan-uri de epocă. Plus o paradă a ogarilor și a doamnelor costumate ca în vremea când concursurile hipice adunau toată lumea bună a marilor orașe europene.
Și tocmai pentru că a fost mai mult decât un eveniment hipic, a fost un loc în care să îți petreci weekend-ul indiferent de vârstă, pe lângă spectacolul oferit de cai (care au trecut și prin fântâna din fața palatului Micul Trianon), ai mai putut participa la plimbări cu trăsura și biciclete, test drive-uri auto, tururi ghidate în parcul domeniului, prelegeri despre echitație și evoluția grădinilor-parcuri, precum și o primă petrecere „apres horse show” cu accente jazz-funk. Pentru momentele de relaxare a fost creată o zonă de experiențe tactile și masaj și spații de lounge. În premieră în România a avut loc și un moment inedit de longboard off-road, tras de un cal frizian, iar cei care nu au putut să călărească, au experimentat săriturile peste obstacole din proba cross-country, prin intermediul realității virtuale.
Ziua mea la Karpatia Horse Show
Am ajuns acolo pe la prânz, exact când stomacul începea să își ceară drepturile. Dar pentru că știam că este loc pe iarbă berechet și vremea se anunța bună, am zis să profităm și să înindem un picnic. Așa că am plecat de acasă cu coșul special (da, am așa ceva!), ne-am oprit pentru aprovizionare și cum am ajuns acolo ne-am întins la semi-umbra unui copac în apropierea zonei de lounge, ca să potolim foamea. Ne-am îndreptat apoi spre tribuna vip de unde am asistat la competiția de atelaje și la paradele desfășurate între probele concursului.
Într-una din pauze am plecat la plimbare pe domeniu și am dat o tură pe la palatul Micul Trianon din care acum mai există un biet schelet, dar care s-ar putea transforma într-un minunat chateau-hotel la jumate de oră de aeroport și pe la turnul din apropierea lui, la fel de părăginit, în care se poate urca până la un punct în care scările sunt prăbușite. Întregul domeniu este superb și cred că Fundația Cantacuzino ar putea face mult mai multe cu el…
Ideea e că a fost o experiență inedită, o activitate de weekend care nu face decât să îmi alimenteze bucuria că se mai întâmplă și în țara asta ceva.
