Vorbeam zilele trecute cu cineva care îmi spunea că femeile singure şi fără copii, în jurul vârstei de 30 de ani, sunt foarte periculoase şi că bărbaţii fug de ele. Motivul: în toate ticăie mai-mai să explodeze ceasul biologic şi devin ca nişte hiene flămânde atunci când dau peste câte un bărbat.
Oare chiar aşa să fie? Sunt de acord că de pe la 27 de ani, să zicem, femeile încep să se gândească şi la plozi, şi că această temă creşte în amploare pe măsură ce anii se adaugă la moştenire. Dar de aici şi până la a compara femeile în floarea vârstei cu terorişti stigmaţi, e o cale lungă. Pur şi simplu refuz să cred aşa ceva, în ciuda diverselor exemple in vivo pe care le-am auzit de-a lungul timpului despre femei care odată ce au trecut pe la maternitate, au devenit mult mai curtate de bărbaţi. Şi da, cunosc bărbaţi care se combină numai cu femei măritate pentru că e mai simplu, fără bătăi de cap. Dar am şi prieteni care se combină numai cu femei sub 25 de ani, tot aşa, pentru a nu le da bătăi de cap. Sunt prejudecăţi, sunt pattern-uri care poate că la unii funcţionează optim. Însă de aici şi până la generalizare, mai e ceva.
Şi, evident că ştiu şi femei care îşi doreau atât de mult un copil, încât jumătatea cealaltă de cromozomi ai acestuia nu mai conta. Dar lumea în care mă învârt şi care a ajuns la perioada fatidică, este ceva mai raţională. Ba, din contră, stăm şi analizăm mult mai mult decât am fi făcut-o la 20 de ani, dacă vreun mascul este suficient de alfa pentru a fi partenerul nostru, greu decidem că ne-am lăsa însămânţate de careva. Dar şi atunci… păzea! Muaaaahahahaaaaa! Sau poate vrem doar să ne distrăm, să profităm de ultimii ani de bahaos, acum că suntem în sfârşti stăpâne pe sexualitatea noastră (tot conform studiilor de specialitate)…
Acu’ pe bune, dragii mei bărbaţi, chiar credeţi inepţia asta cu femeile periculoase?…
Cred ca depinde de varsta barbatului. Daca are 30 de ani priveste femeia la 30 ca pe o amenintare. Daca are 40 o vede ca pe o prospatura :)))
Ce mă zgândări tu pe mine… :D Îmi aminteşti de o amică mai mare decât mine cu câţiva ani (35-37), care într-o discuţie despre cum caut casă îmi spunea zilele trecute să mai aştept câţiva ani, să-mi trăiesc tinereţea. Şi reacţia mea a fost ceva de genul „WTF femeie, tinereţea mi-am trăit-o acum 10 ani, it’s time to move on, la 33 de ani am alte planuri decât distracţia.”
Reguli de bază învăţate din greşelile mele cu diverse „teroriste” (dar parcă ţi-am mai zis):
– Nu mă încurc cu gagici mult mai tinere decât mine (cu cel puţin 5 ani). Da, diferenţa de vârstă se resimte în chestii care ţin de maturizarea femeii. M-am ars de câteva ori aşa, şi am zis că nu mai am nevoie de dame infantile, indiferent cât de futăcioase sunt.
– Femeile care se apropie de 30 şi nu s-au împuiat până atunci devin un stress pentru cei din jur. Încerc să nu fiu misogin, dar pe bune, zici că sunt căţele în călduri. Consoarta se uită la mămicile tinere de 20 de ani şi te freacă ce nefericită e cu tine că nu i-ai oferit cel puţin un puradel ca să fie şi ea în trend cu lumea. Prietenele/colegele ei care se apropie sau chiar sar de 35, dar au fost cu nasul pe sus şi şi-au căutat bărbatul perfect plâng cu nasu-n pernă că nu beneficiază şi ele de acest statut special.
– Nu mă încurc cu femei care vor mai mult decât one night stand. Sexul şi dragostea sunt chestii total diferite, iar madamele comit erori crase de logică (gen condiţionăm sexul de spălatul vaselor… „ia bărbate un cubuleţ de zahăr că ai fost cuminte, good boy, cuţu-cuţu”).
– În general nu mă încurc cu femei la care sesizez instabilitate psihică. Un nebun în cuplu e de ajuns, doi e prea mult. :lol:
– Nu cunosc şi nici nu am întâlnit vreodată vreo tipă combinată/măritată care să îşi fi lăsat bărbatul pentru o aventură, indiferent cât de supărată era pe el. Şi am întâlnit inclusiv cazuri de genul ea îl trezeşte să şi-o tragă cu el şi bou-friendul se cară la discotecă, lăsând-o pe madam nefutută. Prin urmare nu mă agit să abordez gagici măritate, pentru că rata de refuz poate fi destul de mare, şi la bătrâneţile noastre self-esteem-ul ţine loc de erecţie. :mrgreen:
Uitându-mă în jurul meu şi ascultând diverse poveşti tind să cred că nu sunt singurul care are astfel de păreri. Doar că nimănui nu-i pasă de treaba asta, aşa că nu are rost să ne exteriorizăm. E ca la gay: – I’m coming out, i’m gay, yuuupiiii! – Who cares?
Am doua colege la serviciu. Ambele cam de aceiasi varsta (intre 33-36). Una dintre ele de curand s-a maritat cu unu’: saracu’.
Ailalta e in cautari: saracii…