decadenţa gustului

MASTERCHEF / INTERMEZZO

De două zile mă chinui să termin un post despre altceva, care e încă salvat în draft, şi tot nu îmi iese din diverse motive. Iar acum uite că iar îl pun în stand-by pentru cele ce urmează.

Deci iată penultimul post despre Masterchef. Însă de data asta vor fi doar vorbe, aprecieri, consideraţii şi păreri. În ultimul episod, însă, va fi o abundenţă de feluri de mâncare, cu pozele de profil ale lor. Şi asta pentru că în ultimele două episoade, care au fost săptămâna asta, concurenţii, care s-au tot cernut de la o probă la alta, au avut şase probe de creativitate. Deci şase vor fi şi la mine. Săptămâna trecută nu a fost nicio probă de creativitate, iar cu o săptămână înainte, concurenţii au gătit homar. La acea probă am zis pas deocmdată. Acesta este motivul pentru care nu v-am mai stresat de ceva vreme cu distracţiile mele culinare. Şi probabil că nici ultimul episod nu va fi prea curând pentru că şase probe vor presupune vreo şase zile de găteală, deci minimum trei weekend-uri. Plus o vedetă pe care să o hrănesc cu bucatele alese chiar de ea. M-am gândit deja cine va fi, trebuie doar să vorbesc cu ea şi să ne sincronizăm agendele.

Hai să zic două vorbe şi despre finalul concursului. Mă bucur că a câştigat Petru. Era printre favoriţii mei. Din punct de vedere logic, el chiar era îndreptăţit să ajungă acolo: este tânăr şi fără responsabilităţi, deci are timp să se implice, să înveţe, să stea stea mult prin bucătăriile aburinde, are determinare şi creativitate, cât şi îndrăzneală, nu se pierde cu firea şi are calităţi de lider. Deci da! Un alt concurent pe care l-aş fi văzut câştigător, deşi nu era preferatul meu, este Bogdănel, care e un tip foarte imaginativ în bucătărie. Dintre concurenţi, mi-a mai plăcut şi taximetrista, Simona. Iar Andreea, casnica detestată de toată lumea, nu îmi displăcea. Cei care chiar nu-mi plăceau erau Iris, ăla cu smocul de dreduri în spatele capului, Godeanu, băiatul cu gura mare şi sorcove în farfurie, şi mult degeaba lăudata Izaura.

O altă impresie care se desprinde din show este că am mai văzut la ochi nişte chefi de pe la noi şi nu mi-au lăsat impresii bune deloc. Chef Hadad, şi el mult ovaţionat, mi s-a părut un tip greu de suportat, care nu realizează deloc nişte farfurii aspectuoase, ba chiar frizează kitchul. Omul din spatele Restograf.ro intră în aceeaşi categorie de oameni scârboşi. Cofetarul de la Chocolat, Tudor Constantinescu, mi-a displăcut şi el total cu superioritatea penibilă pe care a afişat-o în cele două episoade în care a apărut.

Dar cel mai important sentiment pe care l-a trezit în mine acest show a fost dorinţa de a încerca chestii noi, de a ieşi din zona de confort a bucătăriei mediteranene şi asiatice cu care mă delectasem în ultimii ani şi de a trece la a prepara noutăţi pentru bucătăria mea. De exemplu, vreau să încerc ciorbe/ supe de peşte. Vreau să încerc preparate româneşti (de care de regulă se ocupa mama la noi în casă). Vreau să gătesc într-un mod creativ organe. Şi da, vreau să fac homar! Iar lista va continua, cu siguranţă. Dar până atunci, mai am şase probe de trecut…

1 Comment

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.