Multă lume înjură capitala noastră prăfuită şi susţine că nu poate să scoată capul în rândul marilor oraşe europene. Complet greşti. Mai ales în ultima vreme. Am fost surprinsă să descopăr vara asta cât de mult s-a spălat oraşul. Câte mici piaţete, pavate şi cu flori frumos plantate au apărut. Centrul Vechi, deşi nu este tocmai locul meu preferat de ieşit, a început să prindă un contur frumos. Mai e ceva de lucru, dar deja e bine. Podul Basarab este şi el o invenţie minunată. Ca să nu mai vorbesc de foarte multe case ale Bucureştiului de altă dată care sunt superbe. Avem obiceiul să mergem cu ochii în pământ sau cel mult privind în zare absenţi, dar foarte rar ne ridicăm privirea către faţadele clădirilor pe lângă care trecem.
Mi-ar fi plăcut să mă plimb cu aparatul foto prin oraş şi să surprind câteva din aceste locuri nou-născute, însă abia la toamnă-iarnă probabil că va fi posibil acest lucru, aşa că cel mai probabil prin primăvara viitoare pentru că toamna şi iarna sunt urâte prin definiţie. Iar în Bucureşti sunt cu atât mai insipide.
