M-am trezit de dimineaţă, cu un mesaj de „la mulţi ani” de la o prietenă. Nu e nici ziua mea, nici vreo ocazie specială, doar ziua naţională. Sau poate ar fi trebuit să scriu Ziua Naţională… Prietena cu pricina îi îndemna pe cei din agenda ei să fie mândri că sunt români. Eu nu am avut niciodată acest sentiment de patriotism, de mândrie naţională şi cred că nici de identitate naţională. Azi văd pe la televizor mereu acest îndemn de a fi mândru că eşti român. De ce aş fi? Cu ce sunt mai presus de un turc, un norvegian sau un argentinian? Sau chiar decât un botswan? Cu nimic! Toţi suntem oameni, dar fiecare este unic, indiferent de naţia din care face parte. Bineînţeles că există arhetipuri naţionale sau mai bine zis geografice, că există concepţii, superstiţii şi sisteme educaţionale specifice fiecărei ţări, care ne influenţează. Dar, revin cu întrebarea, pentru ce ar trebui să fiu mândră că sunt româncă? Pentru că avem o ţară frumoasă pe care noi nu o apreciem, iar alţii nu au ocazia să o aprecieze? Pentru că minţi sclipitoare româneşti împânzesc intelectualitatea mondială, dar la noi nu îi lasă nimeni să se exprime? Iar lista pentru-că-urilor şi dar-urilor poate continua. O să mă întrebaţi de ce nu am plecat din ţara asta dacă tot sunt aşa de nemulţumită. Şi vă spun sincer că din comoditate, din cauza statutului pe care l-am dobândit, a oamenilor din jurul meu, pe care sper că mă pot baza, nu din dragoste de ţară, nici din speranţe utopice că într-o bună zi se va schimba ceva. Nu spun nici că în altă parte e mai bine. Poate fi doar altfel. Încerc să fac slalom prin mocirla socială şi economică românească şi să mă enervez cât mai puţin. Deşi nesimţirea, bătaia de joc, „lasă că merge şi aşa”-ul, tupeul mitocănesc şi toate celelalte din aceeaşi categorie mă scot zilnic din minţi. Acum vă las pe voi să-mi explicaţi de ce ar trebui să fiu mândră că sunt româncă…
e un pretext pentru anuala fasole cu ciolan :)
pai, ca sa zic asa…
http://bobyc86.blogspot.com/2008/10/1-decembrie.html
Dak ai sti tu Andra cate perosane gandesc k tine ? sansele sa se schimbe ceva in tara asta sunt nule pentru k majoritatea au inca intiparit in creier comunismul si restul se bucura de o democratie prost inteleasa. Boby mi-a placut post-ul tau si ai mare dreptate cu ce ai scris acolo. Eu nu sunt mandru k sunt roman, sunt doar mandru :))) .
Bine zis.
Cosmin: Cand lucrurile stau asa rau e doar o pierdere de vreme sa incerci sa repari, singura sansa e sa razi tot si apoi sa cladesti altceva de la 0.
Cavalary, ar fi super sa putem face asa ceva, sa radem tot si sa o luam de la 0 dar cum, cine, cu cine ?… etc Sunt prea multe necunoscute pentru a putea face ceva :(. Dak ai timp intra 2 min pe blog-ul meu si citeste te rog ultimul post. Nu recomand de obicei blog-ul pentru k nu m-am ocupat de el si de obicei nu am cine stie ce subiecte interesante de pus pe tapet dar as vrea sa citesti ce am patit si sa imi spui si mie parerea ta. Sunt asa de sictirit de tara asta si de majoritatea oamenilor incat refuz de multe ori sa mai interactionez chiar si cu cei cunoscuti. Imi face placere sa citesc 2-3 blog-uri printre care si acesta si sa observ k sunt si oameni normali in tara asta , cu capul pe umeri pentru k majoritatea cunoscutilor sunt ………. prefer sa nu continui. K un fapt divers pot spune doar atat, am un singur prieten din 1000 de cunoscuti pe care il cunosc din gradinita. Cu cat cunosc mai multi oameni cu atat imi iubesc mai mult cainele.
Problema e ca aia sunt oamenii normali, cei „cu capul pe umeri” sunt ciudatii in lumea asta…
Imi e lene sa ma identific… In fine, Cosmin, eu am fost internat ca am fost lovit de masina si si eu am cotizat serios. De asta le-am si zis lui mama ca eu cat pot nu o sa platesc taxe. Nu vreau sa sponsorizez un sistem de kkt.
Fratele meu a primit prostia aia cu radio-TVul la firma. Cica sa plateasca 700RON. Nu are nici TV, nici radio la firma si le-a si zis astora ca nu le plateste taxa ca nu are nici un contract cu ei.