când îi chinuie talentul

MONOLOAGELE VAGINULUI

Am auzit pentru prima dată de această piesă de teatru acum nişte ani buni, când citeam prin revista Cosmopolitan despre ele. Aş putea spune că e deja o piesă clasică, având în vedere că se tot joacă de pe la mijlocul anilor 90.  Suna foarte interesant şi pe vremea aia nu se juca pe nicăieri pe la noi. Chiar îmi părea rău. Dar uite că a început să se joace şi la noi. Prima oară când am primit invitaţia de a fi spectator, nu am reuşit să ajung, însă aseară, pe acel ger crunt, tot m-am dus. Piesa s-a ţinut într-un cadru intim, cu circuit închis, jucată de Diana Giubernea şi regizată de Mona Gavrilaş.

Piesa… Să fiu sinceră, nu prea ştiu ce să spun despre ea. Din punct de vedere dramaturgic, aş putea spune că e o piesă bună. Te trece din comedie sarcastică în dramă profundă. Au fost momente în care îmi simţeam întregul corp încordat din cauza tensiunii. Au fost însă şi momente plictisitoare. Eu sunt adepta teatrului clasic, cu desfăşurare de acţiune, cu mai mulţi actori şi cu decoruri, costume. Deci un one-man-show nu e tocmai pe placul meu.

Ce mi s-a părut însă extrem de interesant e modul cum se raportează fiecare femeie la ceea ce aude. Aseară erau vreo trei bărbaţi şi vreo douăzeci de femei. Logic. Eu stăteam în primul rând de public şi când actriţa se plimba interacţionând cu publicul, mergând până în spatele camerei, aveam ocazia să văd feţele oamenilor. Şi mai aruncam câte o coadă de ochi şi în rest. Era absolut fascinant. Să vezi cum reacţionează fiecare femeie, fără să-şi dea seama că o face, la poveştiel pe care le derula oratorul, la ideile despre orgasm (şi lipsa lui), despre cum îşi vede şi cunoaşte fiecare propriul vagin şi tot aşa. Cred că ar fi un experiment foarte interesant să poţi înregistra într-un fel filmele din mintea fiecăreia în acel moment. Şi cred că pentru actriţa care vede reprezentaţie după reprezentaţie atâtea feţe, este o adevărată desfătare. Asta, evident, dacă are puterea să vadă dincolo de rolul de care este pătrunsă.

Deci, mă gândesc că dacă aveţi ocazia să vedeţi piesa, nu o să fie tocmai o oră pierdută din viaţa voastră.

3 Comments

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseste cookie-uri si continuarea sesiunii pe acest site implica acordul tau. Detalii

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close