Numele evenimentului a fost Meet the Chefs şi iniţial folosisem prepoziţia „la”, dar am realizat că sună aiurea un românism între două englezisme, aşa că am rămas în varianta ne-naţionalistă. Dar să vă povestesc despre ce a fost vorba.
În ultima vreme am discutat în diverse contexte despre faptul că românii nu au cultura mâncării de restaurant şi deci nu există o tradiţie în acest sens. Chef-ii diverselor restaurante nu sunt cunoscuţi şi din păcate, de cele mai multe ori, nici restaurantele nu au grijă de păstrarea unei calităţi constante în servicii şi preparate. Iar în contextul ăsta, evenimentul organizat de hotelul JW Marriott a picat la ţanc: în întâlnire de popularizare a oamenilor din bucătărie şi a bucătăriilor în sine. O să încep cu laudele, că merită, şi după aia vă povestesc ce şi cum.
Sute de evenimente de presă şi nu numai s-au strâns de când activez în domeniu, poate chiar mai multe, însă cred că nici o zecime din ele nu se ridică la nivelul unor evenimente remarcabile. Acesta a fost unul din cele pe care le voi ţin minte. Şi nu doar pentru că mi-am băgat mâinile în bucătărie, ci pentru că a fost gândit şi organizat cu cap, pentru că a fost interesant şi haios şi pentru că locul e frumos şi mâncarea bună.
Ne-am strâns vreo 15-16 jurnalişti şi bloggeri, care am făcut cunoştinţă cu executive chef-ul hotelului, Nicolae Lică, adică cel care ţine în mână tot ce înseamnă partea alimentară şi de organizare a 7 restaurante şi cafenele, şi încă 3 chefi, după care am fost împărţiţi în două echipe şi fiecare a avut propria contribuţie la prepararea mesei copioase de după. În timp ce una din echipe se afla în bucătărie, preparând carnea sau peştele ori garniturile, cealaltă echipă cutreiera hotelul în căutare de indicii pentru câştigarea unui concurs. Această vânătoare de comori ne-a purtat pe rând prin toate unităţile alimentare ale hotelului, cele 7 de mai sus. Am început din JW Steak House, unde ne era şi cartierul general de altfel, după care ne-am plimbat prin Vienna Lounge, Champions, The Garden, Pavilion Lounge, Cucina şi băcătăria care deserveşte evenimentele (nunţi, botezuri, cumetrii, catering). Punctul culminant al serii a fost când ne-am adunat toţi la masă şi am devorat tot ceea ce pregătisem, atent supravegheat şi finisat de echipa profesionistă din bucătărie. Nu îmi fac eu griji că ne-am fi otrăvit singuri, dar sigur a fost mai bine că bucătarii amabili care ne-au suportat, au fost cei care au dat tuşa finală a preparatelor noastre.
Este inutil să spun că mâncarea a fost foarte bună, oricât de lihniţi de foame după atâta muncă şi vânătoare eram. Este, însă, util să spun că de fiecare dată când am mâncat la Marriott, indiferent de restaurant, mâncarea şi serviciile au fost excelente. Este inutil să spun ce mult mi-a plăcut să fasonez muşchiul fraged de vită. Dar este util să povestesc cum ne-am distrat pe seama împopoţonării noastre în bucătărie, împreună cu Mazi, de parcă eram Nigella: coafate, cu bijuterii şi alte cele. Şi culmea!, nu ne filma nimeni. Doar Marius Tudosie, care până să îi vină porţia de carne de lucrat, o făcea pe fotograful nostru personal…
Deci, evenimentul în care să facem cunoştinţă cu chef-ii şi cu locantele din hotel şi-a atins scopul. Noi ne-am simţit bine, nu ştiu însă cât de încântaţi au fost bieţii oameni că am dat noi buzna pe teritoriul lor. Dar publicitatea cere sacrificii… Nu mai sunt şi alţii care au nevoie de mâinile noastre nu tocmai dibace?! Promitem să zâmbim frumos şi să ne rujăm corespunzător în lama cuţitului bine ascuţit.
PS: Cireaşa de pe tort: AM ŞORŢ DE BUCĂTĂRIE PERSONALIZAT! Mama, să nu te atingi de el! :))) Mulţumesc, Cristina!
