ARTĂ PE PÂINE ŞI UN PIC DE PEŞTE

Mă ştiţi că uneori mă apucă fiorul culturalizării, iar perioada asta din an e al naibii de încărcată de posibilităţi. Mi-ar plăcea să am mai mult timp să mă bucur în linişte de toate astea. Să mă plimb frumos îmbrăcată şi să comentez lucrurile pe care le văd.

Romanian Design Week

Cum-ne-cum însă, am ajuns vineri seară la deschiderea expoziţiei de design românesc, Romanian Design Week. Amplasată în fosta bibliotecă naţională, vizavi de BNR, expoziţia mi se pare mai mare decât cea de anul trecut. Mai e deschisă până duminică, dar sfatul meu, dacă vreţi să vedeţi ceva, este să mergeţi în timpul săptămânii când nu e aglomeraţie. Ca şi anul trecut, expoziţia are foarte multe proiecte de arhitectură şi urbanism. Ce m-a deranjat, însă, este amalgamul de exponate. Mi-ar fi plăcut mult mai mult să fie grupate foarte clar după tematici. La intrare este şi un mic magazin de souveniruri, să zicem, iar ceaşca din poză mi-a atras atenţia. Aia cu păsărica… Simpatică foc!

Art Safari

Azi am fost şi la conferinţa de presă care anunţă primul Pavilion de Artă din Bucureşti, Art Safari. Să fiu sinceră, nu prea ştiam în ce categorie de eveniment intră un pavilion. E târg? E expoziţie? Ce e? Ei bine, e de toate. Adică e o expoziţie în primul rând. E un spaţiu de dezbateri culturale. Şi, cu o prezenţă bogată a galeriilor de artă din ţară şi câteva de afară, este şi un târg, o platformă de pe care să poată fi lansate cererile pasionaţilor de artă. Au fost multe tablouri care mi-au atras atenţia, dar nu am apucat să le pozez pe toate şi nici nu am vrut, pentru că merită să mergeţi să vedeţi singuri ce şi cum. De mâine până duminică, inclusiv. Biletul de intrare e mai mult simbolic şi acţiunea în sine e frumoasă.

Festivalul turcesc

În weekend, am marcat încă un eveniment care mi-a făcut plăcere în mare: Festivalul Turcesc. Multă mâncare bună, dar şi mai multă aglomeraţie. Am fost şi anul trecut şi parcă de data asta a fost mai mare. Şi în ceea ce îi priveşte pe participanţi, dar şi aglomeraţia. Ce am găsit acum în plus faţă de anul trecut au fost faimoasele sandvişuri cu peşte pe care le găseşti pe malul Bosforului, la Istanbul. Sau poate că sunt faimoase în grupul meu de cunoscuţi. Oricum ar fi, sunt al naibii de bune. Şi foarte simple: macrou la grătar, salată din salată şi ceapă, sare şi zeamă de lămâie. Totul într-o chiflă pufoasă.

Încă pe listă

Revenind la hrana spirituală, mai am de vizitat două manifestări artistice.

Acuşica, pe 23 mai începe şi Bienala Internaţională de Artă Contemporană, pe care chiar o aştept, iar până pe 28 mai este încă deschisă expoziţia World Press Photo. Revin cu impresii.

Şi pentru că tot am mixat arta cu pâinea, nu pot să trec peste încă o manifestare culinară: Săptămâna Restaurantelor, demers pus la cale de câţiva pasionaţi culinar în frunte cu bloggerul şi în acelaşi timp bucătarul profesionist, Cristi Roman, care vrea să aducă public cât mai divers în restaurante, prin diverse oferte economice care nu fac însă rabat de la calitatea mâncării servite în locantele respective de obicei. Nu am ajuns încă, dar sper din toată inima să apuc să trec măcar pe la unul din restaurante, mai ales că am câteva pe listă.

Şi, ca să combine cele două, vă anunţ acum pe scurt despre Festivalul Namaste India, dedicat culturii indiene, care va avea loc în weekend. Dar mai multe despre el vă voi povesti într-o postare viitoare pentru că am o surpriză cu această ocazie şi merită o postare în sine. Dar am zis că dacă tot fac agenda culturală a săptămânii, hai să mă desfăşor până la capăt.