Se spune că nu e bine să-ţi cunoşti idolii. Acum, dacă idolul tău este Cleopatra sau Balzac, e cam greu fără ajutorul unui medium. Dar, dacă persoana pe care o admiri sau adori este contemporană nouă, adică e cu carnea pe oase şi, prin cine ştie ce formulă de tipul „pământul e rotund şi mic” şi ajungi să o cunoşti, poţi să fii complet dezamăgit.
O discuţie de azi, cu o prietenă, despre o cunoştinţă comună, care, printre altele este o persoană pe care o admiram foarte mult, m-a inspirat să scriu acest post. Am zis „o admiram”, o admir în continuare, dar s-a demitizat. Am cunoscut omul din spatele brandului. Şi am dat şi eu crezare zicalei din popor. Din nou, înţelepciunea populară şi-a zis cuvântul.
orice asemănare cu personajele din realitate este pur întâmplătoare; cine se simte, să nu o mai facă pentru că nu e cazul, demitizatul meu nu citeşte acest blog :)
mai bine de carton decat din celulita
facem si o lista cu „nemultumitii”?
la fel se intimpla si cu vrajeala de lunga durata pe net, incepi sa iti conturezi imaginea celuilalt asa cum ai vrea sa fie si pleci dezamagit de la prima intilnire.
Depinde, unii pot avea o parere proasta despre ei si poti ajunge sa conturezi o imagine mai proasta decat realitatea, ceea ce te va surprinde placut… Foarte putini, e adevarat, dar exista.
La pomul laudat nu te duce cu darul?