Am citit de curând cartea Vertij a lui Randy Taguchi, de la Quality Books. Prezentarea ei o descria ca fiind povestea unui tip prins în meandrele maladiei hikikomori, un fel de autism deliberat. Numai că, de fapt, se vorbeşte despre cadavrul tipului respectiv. În primele patru capitole! Povestea e de fapt a surorii lui care trece printr-o serie de transformări în urma şocului produs de moartea lui. Cartea este despre o femeie care face sex aşa cum bea apă, care are o licenţă în psihologie, dar lucrează ca jurnalist economic obsedat de bursă, care e mult prea raţională ca să creadă în poveşti cu vrăjitoare, dar care ajunge şaman. Teoretic, astea sunt ingredientele pentru ca o carte să-mi placă. Totuşi, nu m-a captivat. E o carte uşurică, de vacanţă, cum spunea cineva. Am terminat-o din ambiţai de a o termina, nu din dorinţa de a o devora.
Cred ca-s cam multe lucruri denumite maladii in zilele noastre (SAD (aka just plain shy) sau RLS (aka stai prea mult pe scaun si corpul nu vrea sa-ti lase picioarele sa amorteasca de tot) anyone?). Aia zic ca-i mai degraba… a lifestyle choice… Una pe care uneori as vrea sa am cum s-o fac si eu…