Ne place să facem sex. E un fapt. Unii spun chiar că este o nevoie fiziologică, la fel ca cea alimentară. Așa că de multe ori m-am întrebat de ce moralitatea și sexualitatea sunt noțiuni antagonice.
De ce nu poți fi o persoană morală care să își accepte deschis sexualitatea?
Nu am înțeles niciodată nici de ce un act așa de frumos e folosit ca mobil al unor scandaluri, indiferent de nivelul la care au loc, fie că se întâmplă la tine în sat, fie că se întâmplă la Vatican sau Casa Albă. La ce folosește tot puritanismul ăsta? De ce nu ne putem bucura de corpurile noastre în partide de sex cu cine vrem, atâta vreme cât ele sunt bilateral (sau trilateral sau multilateral, cine sunt eu să judec?!) consimțite?
De ce nu poți fi un profesionist apreciat și să nu îți fie teamă că te vede lumea dansând pe mese la o petrecere sau bucurându-te de carnea fină a cuiva care îți răscolește feromonii? De ce nu poți fi un părinte bun chiar dacă, despărțit fiind de celălalt părinte, îți umpli existența cu diverse aventuri sexuale? Ce anume din schimbul delicios de fluide face dintr-un om o persoană mai puțin bună?
Știu, e mai mult o înșiruire de întrebări retorice, decât un articol în sine. Doar că nu mi-aș dori să fie doar niște întrebări retorice. Chiar aș vrea să primesc răspunsuri la ele. Pentru că mă consider o tipă deschisă la minte, care poate înțelege orice explicație, atâta vreme cât are un substrat solid, atâta vreme cât e pertinentă. Văd prea des în jurul meu cazuri de profesioniști care sunt judecați prin prisma moralității. Nu e ciudat că această moralitate nu se referă nici la cum nu își ajută semeni, nici la cum puțin le pasă de mediu sau curățenia urbei, nici la cum lovesc în stânga și dreapta cu cruzime fizică sau verbală, nu, moralitatea cuiva se referă la numărul și varietatea penetrărilor. Medici care nu merg la un sex party ca nu cumva să fie văzuți acolo, avocați care sunt blamați dacă în decursul procesului dezvoltă o atracție față de clienți, politicieni pentru care o partidă de sex este cel mai rău lucru care li se poate întâmpla pentru că, dacă se află, își pierd poziția mult râvnită. Și toate acestea pentru că în opinia societății moderne în care pretindem că trăim, moralitatea și sexualitatea sunt noțiuni ce nu pot coexista în același individ.
Dar de ce?!
Foto: Andrei Nemirschi
Cand o sa fie la moda sexualitatea la noi cum e in vest and US atunci intrebarile retorice nu o sa-si mai aiba rostul, pana atunci ce sa zic, mai asteapta 10-15 ani ca in toate celalalte domenii :) Inca suntem la faza LGBT and other stuff. Societatea noastra romaneasca inghite brusc trenduri si le asimileaza ca pe ceva dintotdeauna valabil ;)
La faza cu politicienii, aia fac sex cand au chef mai des decat orice barbat roman la cum se invart femeile in jurul lor si n-are nimeni treaba, alte chestii ii discrediteaza de la statutul profesiei lor pana la calitatea proasta a muncii prestate
Nu sunt de acord cu tine. Este fix aceeași problema și în State sau oriunde în Occident cu incompatibilitatea între o persoană „cu statut” și atitudinea față de sexualitate.
Andra,sa stii ca si clientii se simt atrasi de avocati … ca apoi sa-i judece .. offf . Nu suntem noi toti facuti din sex ( inainte sau in timpul unei casnicii, in afara ei sau “bastarzi”) … sex-ul e bun altfel Onanisti am fi toti.