profunde

SUNT FRAIERĂ

Maică-mea spunea adesea că e luată de proastă pentru că e prea bună. Nu ştiu dacă nu cumva e prea dură cu ea, eu aş spune mai curând că e luată de fraieră. Însă din povestea asta am şi eu de tras ponoasele. Şi asta pentru că m-a educat să fiu bună. Adică m-a educat prost pentru societatea în care trăim. Sau poate că ţine şi de firea ta, nu doar de educaţie. Oricum ar fi, cert e că m-am săturat să fiu luată de fraieră pentru că vreau să-i ajut pe cei de lângă mine, pentru că nu sunt nesimţită. Ai zice că îmi place să îmi tot iau muie… dar zău dacă ştiu cum să fac să fiu scorpie! Evident că anii de experienţe din astea m-au determinat să nu mai am încredere absolută în nimeni. La concluzia asta am ajuns de mică (ştiţi că am fost precoce), iar viaţa nu a făcut nimic ca să îmi demonstreze contrariul. Şi mă întreb dacă mi-ar fi mai bine să devin japiţă, să nu mai ajut pe nimeni, decât poate în situaţii excepţionale. Dar atunci viaţa nu ar fi mult mai stearpă? Şi în cazul ăsta ce e mai bine, să încasez în continuare ţepele, dar având şi unele satisfacţii de corazon sau să fiu bitchy cu toată lumea, şi să am staisfacţia că nu mi-am mai furat-o?

6 Comments

  • Eu zic sa eviti pe cat posibil tepele si sa ramai asa cum te-a educat mama ta pt. ca a facut-o minunat.Asa imi educ si eu copilul desi sunt constienta ca va ajunge sa gandeasca ca tine de multe ori. De partea cealalta sunt satisfactii si mai mari.Nu te lasa coplesita de rau si nu uita ca cei mai multi dintre noi sunt rai. De aia nu merg lucrurile in lumea asta iar in Romania – ce sa mai vb.?

  • e bine sa fii tu insati si nimic mai mult. Chiar daca vei reusi sa te schimbi si sa fii nepasatoare si sa nu mai ajuti pe nimeni nu iti va fi bine pentru ca nu iti sta in fire sa fii asa. Tepele si teparii trec si vor ramane mereu oamenii care te cunosc si te vor aprecia asa cum esti, cu suflet bun. Eu mi-am luat tepe mari de la propria mea sora si cand spun mari ma refer la MARI , MARI , MARI nici nu stiu cum sa mai scriu sa intelegi cat de mari dar asta nu inseamna ca trebuie sa ma schimb eu :) . Am invatat doar sa fiu mai atent cui ii ofer ajutorul si atat. Trece foarte greu sa stii sa iei tepe de la familie :(( , cand stii ca tot ce ai vrut sa faci a fost sa ajuti dar la final mi-am dat seama ca nu eu trebuie sa ma schimb. Vrei sa ajuti pe cineva ? Ajuta un necunoscut sa vezi cat de recunoscator iti va fi :D.
    Succes si nu te schimba :) e greu sa lupti impotriva firii.

  • Tin minte ca am citit odata un comentariu al cuiva care isi auzise parintii consultandu-se asupra educatiei pe care sa i-o dea, respectiv cum sa o creasca – asa, pasandu-i de ceilalti dar implicit riscand sa aiba de pierdut, sau competitiv-agresiv, focusata strict pe interesul propriu (ei se exprimau chiar mai franc- sa fie o nesimtita) ? Si au ales prima varianta. Tu ce ai alege daca ai fi mama ? Nici eu n-am copii, dar daca ma raportez in felul asta imi dau seama ca exista deja niste adevaruri in noi deja,chiar daca nu intotdeauna constientizate ca atare.

  • La anii tai e greu sa te mai schimbi. Poate un perete zugravit sau o fereastra mutata sa fie mai fengshui. Da' fundatia nu mai poti umbla la ea fara sa treci pe la Freud…Si nici nu cred ca te interesaza prea tare, este ? Te citesce de-o vreme, imi place, da-i inainte si nu-ti bate kapu'.

Leave a Comment

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.