Am ajuns la Tirana într-un city break cu o prietenă care descoperise că destinația este ieftină și că merge o tură, chiar dacă nu te îndrepți spre litoral. Da, deplasarea este ieftină, dar sfatul meu este să o legați de o vacanță la mare în Albania pentru că mai mult de o zi nu ai ce face în Tirana.
Dar până să revin cu articolul despre ce poți vizita și ce poți face în capitala Albaniei, iată ce trebuie să știi.
1.Viza
Nu avem nevoie de viză și putem merge doar cu buletinul. Ceea ce am și făcut. Însă prietena mea, care își luase pașaportul cu ea, a fost mult mai inspirată, pentru că la aeroport au porți smart pentru pașapoarte și nu mai stai la cozile de la ghișeu, unde ofițerii vamali introduc manual datele din buletin, așa că stau câtva minute cu fiecare persoană, iar eu am pierdut vreo 20 de minute, cel puțin.
2.Transportul
De la aeroport am luat un autocar care pleacă, teoretic, din oră în oră, practic cam când vrea el, iar drumul până în centru durează cam 45-60 minute, în funcție de trafic. Și am prins trafic! La ieșirea din aeroport sunt vreo 20, dacă nu mai multe, de birouri de închiriat mașini, deci dacă vă îndreptați spre mare, este foarte facilă închirierea. Însă nu știu să vă spun prețuri. Iar în Tirana ne-am deplasat doar pe jos, fiind destul de mic. Nu au Uber sau Bolt, ci doar taxiuri și din ce am înțeles este și o aplicație de taxiuri ce se poate folosi.
3.Banii
Oricât am vrut noi să nu scoatem cash (comisionul era între 5 și 7 euro indiferent de sumă), tot a trebuit să o facem pentru că sunt locuri, precum muzeele, unde nu se acceptă plata cu cardul. Vestea bună, însă, este că acceptă euro peste tot. Noi nu știam asta, ca să mergem pregătite. Iar paritatea este foarte simplă: 1 euro = 100 lek. Însă prețurile nu sunt așa de mici precum mă așteptam. Să zicem că sunt undeva la 80-85% din prețurile de la noi, iar tot ce este pentru turiști strict, este la prețuri europene.
4.Siguranța
Deși este o țară 60% musulmană și mai vezi femei îmbrobodite, albanezii sunt foarte relaxați cu vestimentația, nu m-am simțit în niciun moment ne la locul meu. De asemenea nu m-am simțit niciodată în nesiguranță, chiar dacă ne-am întors noaptea acasă din oraș. Și am văzut destul de multă poliție locală care dădea amenzi de parcare, deci aveți grijă dacă vă închiriați mașini.
5.Mâncarea
Din ce am citit și descoperit, mâncarea albaneză este destul sărăcuță, cu influențe turcești/ grecești. Niște plăcinte, niște carne de miel, brânză și legume. Cam așa este cu mâncarea tradițională. Se pare că deși au o largă deschidere la mare, peștele nu este în tradiția lor. Este, însă, în bucătăria mai modernă, care s-a inspirat mult mai de la Nord, din Italia. De fapt, Tirana este plină de restaurante italiene, de pizza și paste. Nu am stat mult, deci nu am apucat să explorez scena horeca pe îndelete, dar am mâncat la 3 dintre cele mai bune restaurante din topurile de pe net și încă în vreo două locuri la întâmplare și nicăieri nu m-a încântat. La restaurantele de top mâncarea a fost decentă. Dar departe de delicioasă.
6.Internetul
Albania nu este în UE, deci se aplică tarife de roaming pentru telefonie și internet. Când am ajuns acolo, Orange-ul mi-a trimis un mesaj cu un pachet de costuri chiar decent, dar nu l-am accesat pentru că stăteam doar două zile și nu avea sens. Evident că sunt și variante de esim, însă am decis să mă bazez doar pe wifi. Am avut harta Tiranei descărcată în Google maps, pentru că asta ar fi fost singura chestie pentru care ar fi trebuit să am net mereu, așa că am putut funcționa off-line. În rest, fiecare cafenea, chiar și unele muzee, au wifi, deci ne-am descurcat foarte bine.
