Nu sunt prea multe localuri în Bucureşti care să îmi placă. Casa Satya era, însă, unul din ele. Drept pentru care, l-am recomandat tuturor. Mâncare bună, interesantă, ba chiar multe chestii bio (nu că pe mine m-ar încălzi cu ceva chestia asta, dar pentru unii contează), decor frumos şi atmosferă plăcută. Ba chiar şi serviciul era bun. Până când, ca orice chestie românească, a dat cu mucii în fasole. Poate chiar şi la propriu, nu am de unde să ştiu.
Le recomandasem maică-mii şi prietenelor ei din străinătate care urmau să se întâlnească cu un grup mai mare să meargă la acest restaurant. Aseară s-au dus. Numai că au avut parte de cel mai prost serviciu posibil. Am zis, ok, se mai întâmplă, era nou şi prost chelnerul. Mai ales că în România de obicei parcă e concurs de care serveşte mai prost, aşa se remarcă ei în „grădina carpatică”. O lăsam baltă însă azi dimineaţă au reuşit să mă enerveze. Le-am postat plângerile care nu erau nici injurioase, nici acide, ci doar normale, pe „peretele” paginii lor de facebook. Şi, evident, cum l-am postat, a şi dispărut… Pentru că acolo ca administrator de pagină poţi face legea, am decis că la mine pe blog eu fac legea, aşa că vă povestesc mai pe larg ce şi cum…
Meniul de la Satya e foarte complicat şi dacă eşti pentru prima dată acolo, te cam uiţi precum curca-n lemne. Chelnerul, singurul bărbat de pe tură, un tip înalt şi şaten (al cărui nume nu le-a trecut prin cap să-l ceară, din păcate…), nu că nu a fost capabil să le explice nimic, dar nici măcar nu a vrut.
Au cerut un vin, după jumate de oră a venit şi le-a zis că nu mai au vinul respectiv, dar că le-a adus altceva. Altceva ce costa de 3,5 ori mai mult decât prima sticlă. Văzând asta şi fiind puţini care voiau vin, au cerut la pahar. După o altă lungă aşteptare, chelnerul s-a întors cu sticla de vin cerută iniţial (care, evident, costa mai mult decât cele 4 pahare cerute) pentru că „a mai găsit undeva”. Mai târziu, când a mai veneit cineva, a mai cerut o sticlă din acelaşi vin şi, ca să vezi!, a mai apărut una. De data aceasta, însă, caldă. Iar omul a fost foarte deranjat când i s-a cerut şi gheaţă la vinul alb cu temperatură de ceai. Şi că tot veni vorba de ceai, mama a comandat un ceai. Care a venit într-o carafa plină pe jumătate de gheaţă, deşi ea ceruse un ceai, nu un ice-tea sau un ceai cu gheaţă.
Deşi aproape jumătate din preparatele din meniu erau pe bază de avogado, un fruct care acum se găseşte peste tot, nu le aveau pentru că nu aveau avogado. Dar minunatul chelner nu a zis de la început, ci pe măsură ce cineva mai comanda, îl anunţa că preparatul respectiv nu există. Ca şi alte mâncăruri din meniu, de altfel.
Fiind un restaurant-concept, bazat pe hrană ayurvedică, ei promovează mâncatul desertului, adică a dulcelui, înaintea felurilor principale de mâncare. Şi cum atunci când eşti la Roma trebuie să te porţi ca un roman, cum zice vorba, mama a vrut pere cu nu ştiu ce sos înaintea mâncării. Năucul de chelner a întrebat când le vrea şi mama a accentuat că le vrea la început. Numai că, ce să vezi, la vreo 10 minute după ce a venit mâncarea (care oricum a întârziat extrem de mult), cât încă toată lumea mânca felurile principale, au apărut pe masă şi perele. Nu înainte aşa cum le ceruse şi nici măcar după, ca un desert normal. Nu, în timpul!…
Distracţia finală a fost când, probabil realizând că nema şpagă, nu a vrut să accepte cardul. Că nu le merge cardul respectiv, că nu merge pos-ul şi tot aşa. Când a văzut că altă şansă de a i se plăti consumaţia nu există, a mai apărut prin minune un pos care funcţiona pentru cardul respectiv.
Cât despre impertinenţa finală, în cele ce urmează. Restaurantul are obiceiul de a-i ruga pe clienţi să completeze nişte fişe de impresii. Şi pentru că mama ceruse o condică de reclamaţii iar chelnerl i-a zis că nu există una, a venit şi i-a adus două fişe, spunându-i că poate are nevoie…
Acestea fiind zise, vă urez poftă bună la Satya!
Le recomandasem maică-mii şi prietenelor ei din străinătate care urmau să se întâlnească cu un grup mai mare să meargă la acest restaurant. Aseară s-au dus. Numai că au avut parte de cel mai prost serviciu posibil. Am zis, ok, se mai întâmplă, era nou şi prost chelnerul. Mai ales că în România de obicei parcă e concurs de care serveşte mai prost, aşa se remarcă ei în „grădina carpatică”. O lăsam baltă însă azi dimineaţă au reuşit să mă enerveze. Le-am postat plângerile care nu erau nici injurioase, nici acide, ci doar normale, pe „peretele” paginii lor de facebook. Şi, evident, cum l-am postat, a şi dispărut… Pentru că acolo ca administrator de pagină poţi face legea, am decis că la mine pe blog eu fac legea, aşa că vă povestesc mai pe larg ce şi cum…
Meniul de la Satya e foarte complicat şi dacă eşti pentru prima dată acolo, te cam uiţi precum curca-n lemne. Chelnerul, singurul bărbat de pe tură, un tip înalt şi şaten (al cărui nume nu le-a trecut prin cap să-l ceară, din păcate…), nu că nu a fost capabil să le explice nimic, dar nici măcar nu a vrut.
Au cerut un vin, după jumate de oră a venit şi le-a zis că nu mai au vinul respectiv, dar că le-a adus altceva. Altceva ce costa de 3,5 ori mai mult decât prima sticlă. Văzând asta şi fiind puţini care voiau vin, au cerut la pahar. După o altă lungă aşteptare, chelnerul s-a întors cu sticla de vin cerută iniţial (care, evident, costa mai mult decât cele 4 pahare cerute) pentru că „a mai găsit undeva”. Mai târziu, când a mai veneit cineva, a mai cerut o sticlă din acelaşi vin şi, ca să vezi!, a mai apărut una. De data aceasta, însă, caldă. Iar omul a fost foarte deranjat când i s-a cerut şi gheaţă la vinul alb cu temperatură de ceai. Şi că tot veni vorba de ceai, mama a comandat un ceai. Care a venit într-o carafa plină pe jumătate de gheaţă, deşi ea ceruse un ceai, nu un ice-tea sau un ceai cu gheaţă.
Deşi aproape jumătate din preparatele din meniu erau pe bază de avogado, un fruct care acum se găseşte peste tot, nu le aveau pentru că nu aveau avogado. Dar minunatul chelner nu a zis de la început, ci pe măsură ce cineva mai comanda, îl anunţa că preparatul respectiv nu există. Ca şi alte mâncăruri din meniu, de altfel.
Fiind un restaurant-concept, bazat pe hrană ayurvedică, ei promovează mâncatul desertului, adică a dulcelui, înaintea felurilor principale de mâncare. Şi cum atunci când eşti la Roma trebuie să te porţi ca un roman, cum zice vorba, mama a vrut pere cu nu ştiu ce sos înaintea mâncării. Năucul de chelner a întrebat când le vrea şi mama a accentuat că le vrea la început. Numai că, ce să vezi, la vreo 10 minute după ce a venit mâncarea (care oricum a întârziat extrem de mult), cât încă toată lumea mânca felurile principale, au apărut pe masă şi perele. Nu înainte aşa cum le ceruse şi nici măcar după, ca un desert normal. Nu, în timpul!…
Distracţia finală a fost când, probabil realizând că nema şpagă, nu a vrut să accepte cardul. Că nu le merge cardul respectiv, că nu merge pos-ul şi tot aşa. Când a văzut că altă şansă de a i se plăti consumaţia nu există, a mai apărut prin minune un pos care funcţiona pentru cardul respectiv.
Cât despre impertinenţa finală, în cele ce urmează. Restaurantul are obiceiul de a-i ruga pe clienţi să completeze nişte fişe de impresii. Şi pentru că mama ceruse o condică de reclamaţii iar chelnerl i-a zis că nu există una, a venit şi i-a adus două fişe, spunându-i că poate are nevoie…
Acestea fiind zise, vă urez poftă bună la Satya!
Update: Deşi postul de pe wall a fost sters de pe facebook, am primit scuze pe mesageria din facebook.
Avocado nu avogado !
Am avut si eu o trista experienta cu Satya de ziua mea, cand voiam sa luam o cina placuta in gasca.
Sper ca iti amintesti cat a durat sa ne aduca mancarea, cat de "nesavuroasa" a fost si cat de nesuferit era chelnerul ala care parca se misca in reluare.
A fost prima si ultima oara cand am mai mers acolo si nici ca l-am recomandat vreodata.
Ce am citit aici ma pune pe ganduri, pentru mine vizitele la Satya au fost multumitoare de fiecare data. S-a intamplat chiar sa ma duc cu Beb si sa ne faca o reducere.
Eu aveam de comentat putin la meniu, ingrediente si la modul de preparare, nu am comandat niciodata vin sau ceai si nici nu am platit cu cardul.
Deci sa-l sterg de pe lista… WTF… usor usor cad toate… zilele trecute am stat la Gondola juma' de ora dupa niste servetele, POS-ul nu mergea…
POS-ul n-o sa mearga-n veci, in curand…asa faci evaziune fiscala.
Poate bad karma la voi acolo; eu de cate ori am fost acolo, a fost chiar foarte placut si oricum mai imbietor decat orice altceva se poate gasi in Bucuresti la ora asta, astfel ciudat ce-mi aud urechile…
sa va spun eu cu casa satya..am fost acolo,si parcatic acolo se parcatica prostitutie mascata,cam in genul lui nea bivolaru,se duc toti bolnavi pshihici acolo si fac sex in grup,eu mi am distrus relatia cu iubitul ca i au spalat creierul si a ajuns sa umble prin asemnea secte unde se parctica sexul in grup cu necunoscuti,asa ca lasatima cu casa satya,eu as trimite politia acolo sa mai fac verificari.