chestii-trestii

ȘI… TRADIȚIONALUL BILANȚ

De unde cu o săptămână înainte de Crăciun eram convinsă că o să am un sfarșit de 2016 lejer, cu uitat la filme și citit, două zile mai târziu programul mi se aglomera brusc pentru că am decis să facem cu echipa the date. o petrecere de Revelion. Nu, nu la noi acasă, ci un party public, așa ca și precedentele din serie. Așadar, ziua mea de azi este extrem de încărcată, iar acum m-am ascuns undeva ca să pot face tradiționalul bilanț.

Am pus de curând pe facebook un filmuleț sharuit cu un cascador, cred, care coboară pe schiuri mai mult în tumbe și totuși ajunge pe picioare jos. Cam asta e ilustrația perfectă a anului care tocmai s-a încheiat. Pentru că a fost un an agitat, un an în care am muncit mult fără un return concret, doar cu speranțe. A fost un an în care m-am dezamăgit pe mine pentru că nu am fost capabilă să mă țin de un plan, dar și un an cu proiecte frumoase, în care cred. Și mai mult decât orice, poate ca o modalitate de autoconservare sau de menținere a sănătății psihice, cred că în 2016 modul meu de a trăi a fost go with the flow. Și am vaga impresie că și 2017 va începe la fel… ce-o fi, o fi. 

Spuneam de proiecte frumoase, în care cred. După ce colaborarea mea cu Playboy a luat sfârșit înainte Crăciunului trecut, din ianuarie m-am alăturat echipei Trends HRB, o revistă care abordează subiecte dintr-o sferă care mă pasionează. Cu siguranță nu aș fi putut să scriu pentru revista pescarilor sau ceva tehnic, de exemplu. Următorul proiect important în care am intrat este seria de video-uri cu rețete rapide, Bunătăți din 5′ în 10′, un proiect care îmi este foarte drag, dar care nu știu deocamdată ce parcurs va avea în anul următor. În a doua parte a anului m-am alăturat echipei the date. și împreună, în varianta asta de echipă, am făcut două petreceri și acum tocmai ce o vom lansa în noul an pe cea de-a treia.

Highlight-ul anului a fost, însă, de departe, petrecerea mea, un proiect în care am investit financiar și mai ales emoțional, care a ieșit mai bine decât mă așteptam (prefer să pun răul în față și să mă bucur de succes decât să mă dărâme eșecul), deși mi-au lipsit oameni dragi de lângă mine în acel moment. Însă, la sfârșitul zilei, nu îmi pare rău că am făcut-o. Ba chiar mi-a deschis apetitul și mă gândeam serios să organizez o petrecere aniversară a blogului pentru că imediat face 10 ani. Dar mai discutăm, vă țin la curent.

La capitolul vacanțe, însă, nu a fost prea spectaculos anul ăsta. Ce să faci, când nu ai conturi fără număr, nu ai nici parte în fiecare an de destinații mirobolante. Dar am un feeling că 2017 va fi ceva mai bun din punctul ăsta de vedere. :) Cât despre 2016, nu a fost chiar ratat. Adică să ne înțelegem, am ajuns în Creta, unde voiam de mult să ajung. Faptul că nu m-a dat pe spate, asta e partea a doua, dar măcar am bifat-o și știu că acum noi orizonturi, poate mai spectaculoase, mă așteaptă. Prin toamnă am tras și o fugă până la Lacul Como, o altă destinație care era de interes în listele mele. Chiar dacă nu e primul loc în care să mă întorc, mi-a plăcut zona, deci e de bine.

Și ca o ultimă „achiziție” a anului care tocmai se încheie, trebuie să menționez că am descoperit coloratul. Da, știu că e la modă, că sunt pline librăriile de cărți de colorat pentru adulți, dar anul ăsta chiar m-am pus pe treabă și mi se pare o activitate de mindfulness total. Când colorez, la fel ca atunci când gătesc, sunt 100% acolo, nu mă mai gândesc la nimic. Migala cu care trebuie să umplu spațiile cere acea concentrare care blochează mintea secundară să mai sporovăiască. Așa că vă recomand cu toată încrederea să încercați această activitate.

Și pentru că mai mereu scriu și despre oamenii care vin sau pleacă din viața mea, anul ăsta vorba aia cu tot răul spre bine s-a adeverit pentru că datorită unei scursuri de om și a mocirlei pe care a creat-o în jur, am ajuns să cunosc un om minunat, pe care mă bucur mult să îl am ca prieten.

Iar planurile pentru la anul… după cum ziceam, go with the flow… Deep inside sper totuși la continuarea proiectului meu de scris, sper să călătoresc mult, să fiu sănătoasă, să fac bani și, ei bine da, nici la 33 de ani nu am încetat să mai sper la o minune!

La mulți ani!

Leave a Comment

Arata-mi ca esti om si fa operatia: * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.